Comunicat securitate cibernetică CCR Legea securității cibernetice, încă o tentativă a serviciilor de a monitoriza populația, NU trece de Curtea Constituțională Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH) și Asociația pentru Tehnologie şi Internet (ApTI) salută decizia CCR de a declara neconstituțională, în ansamblu, Legea securității cibernetice. Această lege reprezintă încă o tentativă a legiuitorului, împreună cu serviciile de informații, de a impune o serie de măsuri de supraveghere în masă a comunicațiilor cetățenilor, prin încălcarea unor drepturi fundamentale, sub pretextul luptei împotriva terorismului. Conform comunicatului CCR legea este considerată neconstituțională în ansamblul ei, judecătorii considerând că mai multe articole decât semnalase societatea civilă încalcă Constituția. Principalele articole neconstituționale, așa cum au fost ele sesizate de societatea civilă sunt 2, 3, 16 și 17. În ultimii cinci ani România a traversat o întrecere absurdă între autoritățile statului – care au impus legi pentru controlul absolut asupra comunicațiilor cetățenilor – și justiția, care le-a declarat neconstituționale. Organizațiile semnatare au semnalat de fiecare dată aceste derapaje și au cerut parlamentarilor țării să-și înfrâneze slăbiciunile în fața serviciilor de informații și să-și canalizeze eforturile spre legiferarea conformă cu interesul public și în respect față de drepturile fundamentale ale omului. Considerăm că după patru verdicte naționale de neconstituționalitate, plus o invalidare europeană, date în ultimii 5 ani pe aceeași temă, Parlamentul, Guvernul și serviciile de informații ar trebui să înțeleagă că dorințele lor contravin drepturilor fundamentale ale cetățenilor. O cronologie a invalidării legilor din categoria „Big brother”: Reţinerea datelor de trafic, de localizare şi de identificare, de către furnizorii de servicii şi reţele de comunicaţii electronice a generat nenumărate controverse încă de la apariţia Directivei europene nr. 2006/24/UE. În România, prima lege (Legea nr.298/2008) prin care s-a dorit transpunerea directivei a fost declarată neconstituţională, Curtea Constituţională (CCR) bazându-şi argumentele în principal pe încălcarea dreptului la viaţă privată prin obligaţia general aplicabilă de a păstra date care sunt legate în mod direct de comunicaţiile private ale tuturor cetăţenilor. În 2012, o nouă lege privind reținerea datelor (Legea nr.82/2012) a fost adoptată de către Parlamentul României. Și aceasta a fost declarată neconstituțională de către CCR, în iulie 2014. Cu unanimitate de voturi, Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat...
mai multUn grav atentat împotriva drepturilor fundamentale este folosit de autoritățile române ca un pretext pentru a propune restrângerea drepturilor fundamentale Organizațiile semnatare ale acestui comunicat își exprimă îngrijorarea cu privire la insistența cu care instituțiile abilitate ale statului re-propun acum, în regim de urgență, un pachet de măsuri de supraveghere generalizată care încalcă drepturile omului. Reamintim că acest presupus “vid legislativ” este de fapt cunoscut de instituțiile statului de peste 3 luni. Deci solicitarea ca grupul de lucru inter-instituțional să analizeze în regim de urgență pentru ieri, 8 ianuarie 2014, respingerea de către Curtea Constituțională a legii stocării datelor de trafic ale utilizatorilor de telefonie și internet reprezintă o măsură aberantă, care perpetuează greșelile trecutului și îngrădește drepturile fundamentale, în locul unei analize profesioniste, aprofundate, care să includă toți actorii din societate interesați de subiect. Remarcăm, încă o dată, că atât sectorul privat, cât și cel al societății civile sunt ignorate de autoritățile statului atunci când iau decizii pe aceste subiecte. Totodată, precizăm că agenda întrunirii nu ține cont de câteva aspecte esențiale: Franța, exemplul invocat care a declanșat această “agitație” instituțională locală, beneficiază de numeroase legi de combatere a terorismului (inclusiv păstrarea datelor de trafic sau de înregistrare a cartelelor pre-pay) dar, cu toate acestea, nu a putut preîntâmpina atentatele de la Paris din data de 7 ianuarie 2015. Mai mult, politicieni francezi de marcă se dovedesc mai cerebrali, respingând “ideea unei legislatii dictate de emotie”. Orice nouă lege specifică de păstrare a tuturor datelor de trafic are șanse mari să fie contrară drepturilor fundamentale, în timp ce furnizorii de comunicații oricum rețin date de trafic în scop comercial. Accesul la acestea se poate face prin simpla clarificare a art. 152 din Codul de procedură penală. Decizia Curții Constituționale de respingere a pachetului “Big Brother” datează din iulie 2014, prin urmare “urgența” invocată nu reprezintă altceva decât folosirea tragediei franceze drept pretext pentru propulsarea unor agende legislative de securitate care ignoră drepturile fundamentale. Orice ordonanță de urgență în acest domeniu, unde se afectează în mod direct drepturile fundamentale, ar fi neconstituțională conform art. art.115 alin.(6) din Constituția României. O tragedie nu trebuie să fie transformată într-un pretext pentru îngrădirea libertăților și ocolirea unor decizii ale Curții Constituționale! Semnatari:...
mai multTreisprezece organizatii neguvernamentale consideră că Legea securității cibernetice, în forma aprobată de Parlament, încalcă garanțiile constituționale privind viața privată și cer ca legea să fie analizată de Curtea Constituțională a României înainte de promulgarea ei. Pentru că nu au competența legală de a sesiza CCR, organizațiile semnatare s-au adresat ieri, 21 decembrie, la 25 de ani de la abolirea regimului opresiv și securistic, acelor instituții care au această cădere, după cum urmează: 1. Parlamentului României, expresia cea mai înaltă a voinței populare. Legea a fost adoptată fără nicio dezbatere în Camera Deputaților, iar Senatul a ignorat orice punct de vedere venit din partea societății civile. Fie și în al doisprezecelea ceas, Parlamentul trebuie să se asigure că votul său, transpus în lege, asigură respectarea drepturilor omului consființite prin Constituție. (Scrisoarea adresată liderilor grupurilor parlamentare) 2. Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța supremă în România. Ne exprimăm speranța că ÎCCJ va fi la înălțimea așteptărilor cetățenilor și se va constitui în garant al primatului legii și al statului de drept. (Scrisoarea adresată președintelui ICCJ) 3. Avocatului Poporului, care prin lege are ca scop apărarea drepturilor și libertăților persoanelor în raport cu autoritățile statului. Avocatul Poporului a intervenit într-o manieră asemănătoare în cazul unor legi de aceeași factură (cum ar fi legea cartelelor prepay) și sperăm că va rămâne consecvent acțiunilor sale în ceea ce privește respectarea dreptului la viață privată. (Scrisoarea adresată Avocatului poporului) 4. Președintelui Klaus Iohannis, cel în măsură să respingă promulgarea. Încă din prima zi de mandat, Președintele este în situația de a face dovada atașamentului său față de respectarea drepturilor omului în România. O eventuală promulgare a legii securismului cibernetic poate da tonul relației dintre cetățean și stat pentru următorii cinci ani. (Scrisoarea adresată președintelui României) Principalele critici ale organizațiilor semnatare la adresa Legii securității cibernetice sunt: 1. Problema: Access la date informatice într-un mod extrem de vag pentru foarte multe instituții. – Soluția: Accesul la datele informatice se poate face doar în condițiile Codului de Procedură Penală (art 138 și 140) 2. Problema: Legea se aplică tuturor persoanelor de drept public și privat, deci o arie extrem de largă. – Soluția: Legea trebuie să se aplice doar persoanelor de drept public și privat identificate...
mai mult
Asociația Pentru Minți Pertinente AMPER a publicat astăzi un nou studiu de drept comparat. De această dată ne-am îndreptat atenția spre democrația locală în statele membre UE, comparând dreptul de a candida în aceste state. Studiul a fost realizat de Sorin Cucerai (publicist și filozof, cu peste 30 de studii și eseuri publicate în țară și străinătate). Pe lângă prezentarea situației legislative din fiecare din aceste state, în partea a doua studiul vine cu o parte de observații, dar și una de recomandări pentru România. Din acestea cităm: „Date fiind observațiile de mai sus, legislația electorală trebuie modificată în sensul de a extinde dreptul de a candida în alegerile locale și asociațiilor și grupurilor civice, formale sau informale. Este imposibil (sau cel puțin este foarte dificil) să ai o democrație funcțională la nivel național cu comunități locale slabe, în care democrația se exersează restrictiv. Mai mult, dacă la nivel național poate fi întrucâtva înțeles și acceptat monopolul partidelor politice, ca organisme de reprezentare ideologică a cetățenilor, la nivel local acest lucru nu mai poate fi acceptat, pentru că reprezentarea ideologică trebuie să fie completată și de o reprezentare a stilului de viață, a culturii și a modelelor locale de dezvoltare”. Studiul integral este disponibil...
mai mult
În urmă cu câteva săptămâni scriam președintelui României, cu rugămintea de a analiza proiectul de modificare a Legii Partidelor, propus de AMPER. Demersul venea ca urmare a unor declarații făcute de președintele Traian Băsescu la Întâlnirea Anuală a Clubului Politic. Mai jos redăm textul petiției noastre: Bună ziua! Numele meu este Cătălin Hegheș, vă scriu din partea Asociației Pentru Minți Pertinente AMPER, care activează la Tîrgu-Mureș și pe care o reprezint în calitate de director executiv. Am luat act cu plăcută surprindere, urmărind discursul domnului președinte de la Întâlnirea Anuală a Clubului Politic, care a avut loc la Palatul Cotroceni, de ideea reformei partidelor politice. Pasajul care mi-a atras cel mai mult atenția este cel în care făceați referire la accesul în actuala clasă politică a elitelor: „Nu este, însă, altă soluţie decât ca elitele să spună, de regulă: aici este clasa politică, dar eu îmi asum, ca om valoros, să intru în această clasă şi, aşa cum ne-au trebuit 25 de ani să o decredibilizăm complet, în cinci, şase ani să refacem credibilitatea clasei politice prin cei care acced în interiorul clasei politice. Nu reuşim să facem o reformă a partidelor, pentru că nu vor chiar conducătorii partidelor să aibă parte de această reformă, care, atunci când este făcută, este dureroasă”. Revenind la activitatea asociației noastre, în momentul de față cel mai important proiect al nostru este promovarea unei noi Legi a Partidelor, având la bază un studiu realizat la nivel academic disponibil aici: http://partide.amper.org.ro/ro/sinteza-analiza-comparativa/. Potrivit acestuia, România are cea mai restrictivă legislație în domeniu din Europa. Mai exact, dacă în majoritatea țărilor europene dezvoltate un partid se poate înființa cu trei membri fondatori, în România este necesară strângerea de 25.000 de semnături, din 18 județe, plus municipiul București, nu mai puțin de 700 de semnături din fiecare județ. Credem că această restricție încalcă dreptul constituțional la liberă asociere și este motivul principal pentru nereformarea clasei politice, care în aceste condiții este imposibil de concurat. Argumentația juridică detaliată pentru modificarea legii o puteți accesa aici: http://partide.amper.org.ro/ro/sintezaanaliza-juridica/, iar proiectul propus de noi poate fi accesat aici: http://partide.amper.org.ro/ro/proiect-pentru-schimbarea-legii-partidelor/forma-initiatorului/. Modificarea unei astfel de legi care liberalizează piața politică din România nu se poate face decât la presiunea societății civile, clasa politică...
mai mult
