Am avut un schimb informal de e-mailuri cu un consilier al Administrației Prezidențiale pe tema proiectului de Lege a Alegerilor locale, care este în dezbatere avansată la Parlament. Legat de acest proiect ni s-a cerut un punct de vedere, pe care îl redăm mai jos:

AMPER consideră că, deși au fost înregistrate mici progrese în procesul de modificare a acestui act normativ, actuala formă a proiectului propus contravine principiilor convenite de partidele parlamentare și președinte după alegerile prezidențiale, acelea de modificare a unui pachet mai amplu de legi care să ducă la o reformă reală a clasei politice, la liberalizarea accesului pe scena politică, la încurajarea apariției unor actori noi în viața publică. Având în vedere aceste considerente, facem următoarele recomandări:

1. Menținerea pragului electoral reprezintă o măsură care favorizează păstrarea pe scena politică a actualilor actori, partidele mari tradiționale. Principiile de la care s-a pornit în modificarea acestui pachet de legi, inclusiv a Legii alegerilor locale, au fost, printre altele, acelea de reformă a clasei politice, de încurajare a accederii pe scena politică a unor actori noi – partide, grupuri sau indivizi – cu idei proaspete, iar pragul de 5% este unul care descurajează toate aceste deziderate. Pragul electoral, în orice formă ar fi, presupune pierderea unor voturi valabil exprimate – fie prin faptul că partide sau candidați independenți nu reușesc să treacă acest prag, fie pentru că anumiți independenți reușesc să treacă pragul, iar voturile luate peste pragul necesar alocării unui mandat se pierd, deși ar fi putut, de exemplu, să aducă un nou mandat de pe o eventuală listă civică. Pentru că în alegerile locale sunt cele mai mari șanse să apară candidați actori politici interesați exclusiv de participarea la viața politică dintr-o anumită comunitate, fără să aibă implicit aspirații județene sau naționale, recomandăm eliminarea totală din Legea Alegerilor locale a pragului electoral. Pentru acest lucru este nevoie de modificarea art. 96 din actualul proiect propus.

2. Nicăieri în democrațiile consolidate din Europa dreptul la opinie politică nu este supus niciunei forme de sancțiune atunci când alegătorul sau alesul decide să-și schimbe opțiunea. În acest context, România face notă discordantă și sancționează migrația aleșilor locali, restricționând în același timp un drept prevăzut de Constituția României. Constituția garantează la art. 29 libertatea de a avea o opinie: „Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă”, iar mai apoi, la art. 53 aliniat 2 tot Constituția prevede și în ce condiții acest drept, ca și restul drepturilor constituționale, poate fi restrâns: „Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”. Aplicarea dublei măsuri – aleși locali față de aleșii din Parlamentul României – în privința migrației politice contravine acestor prevederi și restrânge dreptul unui ales local de a-și schimba opțiunea politică, câtă vreme simpla schimbare a acestei opțiuni duce la pierderea mandatului. Considerăm că nu este normal ca, în timp ce un ales din Parlament are dreptul de a-și schimba opțiunea politică, un ales local să nu fie tratat similar. Mai mult decât atât, prevederea legislativă care duce la pierderea mandatului în cazul în care alesul părăsește partidul de pe lista căruia a fost ales este unică în Uniunea Europeană. Deși aceste prevederi legislative nu se regăsesc în proiectul de lege care reglementează alegerile locale, ci în Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali actualizată, avem în vedere discuția mai amplă legată de reforma reală a sistemului politic și electoral și considerăm că nu putem despărți discuția alegerii unui demnitar de cea legată de modul în care acel demnitar poate sau nu să își piardă mandatul primit prin vot de la cetățeni. Așadar recomandăm amendarea prevederilor privind migrația aleșilor locali din Legea 393/2004 privind Statutul aleșilor locali actualizată astfel încât aceștia să aibă aceleași libertăți de opinie ca și aleșii din Parlament, fără ca schimbarea opțiunii politice să ducă la pierderea mandatului.

3. Codul de bune practici electorale emis de Comisia de la Veneția (http://partide.amper.org.ro/ro/codul-bunelor-practici-electorale/) recomandă adoptarea ca principiu cel al egalității de șanse, astfel că, cităm din documentul amintit: „Egalitatea şanselor trebuie garantată tuturor partidelor şi candidaţilor şi trebuie să stimuleze Statul să adopte o atitudine imparţială faţă de ei şi să aplice aceeaşi legislaţie în mod echitabil tuturor”. Actualele structuri care reprezintă minoritățile naționale impun, din cauza legislației în vigoare, monopoluri pe reprezentarea unor comunități. Aceste structuri, care nu sunt înregistrate ca structuri politice, activează în fapt exact ca partidele politice, însă sunt privilegiate față de restul formațiunilor înregistrate în baza Legii Partidelor. Mai mult decât atât, așa cum reiese din studiul „Democrația locală în statele membre UE: dreptul de a candida în alegerile locale” (http://partide.amper.org.ro/ro/democratia-locala/), în majoritatea democrațiilor occidentale, la alegerile locale de regulă oricine poate depune o listă de candidaturi, la fel ca un partid. Tot din studiul amintit reiese și că această discriminare între structurile care au drept de a depune candidaturi la alegerile locale nu se regăsește nicăieri în spațiul Uniunii Europene. În opinia noastră, Art. 6 al proiectului de lege trebuie modificat în sensul în care orice structură asociativă înființată în baza Legii Asociațiilor și fundațiilor sau orice grup de cetățeni, chiar dacă nu este organizat într-o structură cu personalitate juridică să poată să depună o listă de candidați, pentru a elimina astfel discriminarea. Doar așa, de exemplu, orice grup de maghiari, sași, romi etc. vor putea concura actualele structuri politice care reprezintă minoritățile din care aceștia fac parte. Această liberalizare a dreptului de a candida în alegerile locale scutește de asemenea Statul de o birocrație generatoare de costuri – mai exact, exemplele din restul statelor europene ne arată că grupuri de cetățeni care doresc să se implice doar într-o singură comunitate, să candideze pentru a fi aleși, de regulă nu doresc să-și înființeze un partid, care să fie înregistrat, menținut în evidență în condițiile legii, monitorizat sau ulterior poate radiat, toate aceste proceduri generând costuri.

4. Având în vedere că alegerea președințior celor două camere ale Parlamentului se face de către membri acestora, luând în considerare și intenția Parlamentului de a legifera în sensul în care președinții de consilii județene să fie aleși de către consilierii județeni, propunem o abordare unitară, care să folosească aceeași regulă în privința liderilor forurilor legislative. Așadar, propunem modificarea proiectului în sensul în care primarii, la fel ca și corespondenții lor de la nivel județean (președinții de consilii județene) să fie aleși ca aceștia, potrivit sistemului aplicat înainte de 2004. Combinată cu prima măsură propusă, de liberalizare a dreptului de a depune liste de candidați, măsura va duce la o competiție electorală sporită în vederea alegerii consilierilor locali, deci de responsabilizare a candidaților și viitorilor consilieri. Totodată, cele două măsuri adoptate simultan asigură eliminarea monopolului constatat înainte de 2004 (dar și ulterior în întocmirea listelor de candidați ale partidelor) când partidele politice negociau de multe ori în culise, departe de interesele reale ale alegătorilor, alegerea președinților de consilii județene. Pentru implementarea acestei modificări este necesară eliminarea tuturor prevederilor din proiectul de lege care fac referire la depunerea candidaturilor și procedura efectivă de alegere a primarilor prin vot uninominal și transpunerea în locul acestora a prevederilor care fac referire la alegerea președinților de consilii județene de către consilierii județeni.